Stresul a devenit atât de prezent în viața de zi cu zi în România, încât uneori ajungem să îl considerăm normal. Ne trezim cu gândul la ce avem de făcut, lucrăm sub presiunea timpului, verificăm constant telefonul, ne gândim la bani, la familie, la viitor și încercăm să ținem pasul cu toate lucrurile care se întâmplă în jurul nostru.

Problema nu este că avem perioade stresante. Stresul este o reacție firească a organismului și, pe termen scurt, ne poate ajuta să răspundem unei situații dificile. Problema apare atunci când starea de alertă devine aproape permanentă și nu mai există suficient timp pentru recuperare.

Iar stresul nu rămâne doar „în minte”. El poate ajunge să se vadă în felul în care dormim, lucrăm, mâncăm, comunicăm și reacționăm la oamenii din jur.

Cât de prezent este stresul în România?

Un studiu publicat în 2024 despre sănătatea mintală la locul de muncă arăta că 65% dintre angajații români incluși în cercetare declarau că resimt frecvent stres la locul de muncă, iar 60% prezentau simptome de burnout. Printre manifestările menționate se aflau oboseala emoțională și scăderea eficienței. Destul de rău, nu?

Stresul nu vine însă doar de la serviciu.

Un sondaj IRES publicat la finalul lui 2025 arăta că 51% dintre participanți considerau că anul respectiv a fost mai rău decât 2024 din perspectiva nivelului de stres perceput. Situația economică era indicată drept principal factor care le-a afectat echilibrul emoțional.

Și presiunea financiară rămâne o sursă importantă de îngrijorare. Într-un studiu publicat în 2026, creșterea costului vieții a fost indicată drept principala sursă de anxietate financiară pentru o parte importantă dintre respondenți.

Pentru generațiile tinere, stresul este de asemenea prezent. Un sondaj realizat în rândul generației Z ( tineri cu vârste între 18-30 de ani) din România a indicat costul ridicat al vieții drept una dintre principalele îngrijorări, alături de stres și anxietate.

Așadar, când vorbim despre stres, nu vorbim doar despre o zi proastă la birou. Vorbim despre un cumul de presiuni: muncă, bani, familie, incertitudine, informație, lipsă de timp și dificultatea de a găsi momente reale de pauză.

Ce se întâmplă cu noi atunci când stresul se acumulează?

Stresul poate produce reacții fizice, emoționale, cognitive și comportamentale. În cazul stresului asociat muncii, pot apărea iritabilitate, dificultăți de concentrare, oboseală și schimbări în felul în care relaționăm cu ceilalți.

1. Devii mai iritabil

Lucrurile mici încep să te deranjeze, răspunzi mai repede, ai mai puțină răbdare sau simți că orice solicitare în plus este prea mult.

Ce poți face practic?

Înainte să răspunzi într-un moment tensionat, ia câteva minute de pauză. Nu trebuie să rezolvi situația imediat. Uneori, puțină distanță poate fi suficientă pentru a evita transformarea unei stări de stres într-un conflict.

În astfel de momente, Inelul Rotativ Therapybox poate fi inclus într-un mic ritual de pauză. Mișcarea repetitivă și senzația tactilă a obiectului pot deveni un punct de atenție atunci când simți nevoia să îți ocupi mâinile și să te desprinzi pentru câteva momente de ceea ce te solicită.

2. Începi să te retragi

Stresul poate produce și reacția opusă: în loc să devenim mai vocali, ne retragem.

Nu mai răspundem la mesaje, refuzăm întâlniri, nu mai avem energie pentru conversații și preferăm să fim singuri.

O perioadă scurtă de retragere poate fi o nevoie firească de recuperare. Dacă însă izolarea devine constantă, poate merita observată.

Un pas mic poate fi suficient: un mesaj către o persoană apropiată, o plimbare împreună sau câteva minute în care să vorbești despre ceea ce te preocupă.

Pentru momentele în care preferi să procesezi lucrurile singur, Jurnalul Therapybox poate oferi un spațiu în care să scrii ceea ce simți, fără presiunea de a găsi imediat o soluție.

3. Cauți permanent distragere

Telefonul poate deveni o distragere fără sfârșit. Știu ce zic, și eu mă trezesc undeori în situația asta. Un scroll rapid, încă un like, încă un videoclip, încă un episod.

Problema este că distragerea nu înseamnă întotdeauna și relaxare.

Atunci când simți nevoia să fii permanent stimulat, poți încerca să introduci și perioade scurte fără informație nouă.

10 minute fără telefon, televizor și notificări.

O plimbare, un ceai băut în liniște, câteva minute de scris în jurnal sau pur și simplu statul într-un loc liniștit pot fi un început.

Într-un articol anterior de pe blogul Therapybox, „De ce are nevoie corpul tău de relaxare?”, am explorat tocmai această nevoie a organismului de a ieși din ritmul permanent de stimulare și de a primi momente reale de liniște.

4. Muncești și mai mult atunci când ești deja obosit

Este una dintre reacțiile la stres pe care le putem confunda ușor cu productivitatea. Când simțim că pierdem controlul, putem încerca să îl recuperăm făcând și mai multe lucruri.

Însă, stresul profesional este asociat tocmai cu factori precum intensitatea muncii, presiunea timpului, lipsa controlului și dezechilibrul dintre muncă și viața personală. Uneori, soluția nu este încă o oră de muncă, ci o pauză reală.Iar pauza poate include și destinderea corpului, care se tensionează mai ales la locul de muncă.

Pistolul de Masaj Therapybox poate fi integrat într-un ritual de seară, după o zi petrecută la birou sau după efort fizic, ca parte a unui moment dedicat relaxării musculare.

De ce contează chiar și cel mai mic pas?

Atunci când stresul devine greu de dus chiar și cel mai mic gest de atenție către tine este binevenit. Un pas mic repetat în fiecare zi poate să te ajute cu adevărat. Scopul nu este să eliminăm stresul într-o singură zi. Este să începem să acordăm puțin mai multă atenție propriei stări.

Ce poți face concret?

Scrie

Poți începe cu trei întrebări simple din Jurnalul Therapybox:

Ce mă stresează acum?

Ce pot controla?

Care este un singur lucru pe care îl pot face astăzi pentru mine?

Nu trebuie să scrii mult. Uneori, câteva rânduri sunt suficiente pentru a transforma un șir de gânduri într-un lucru pe care îl poți privi mai clar.

 

Verifică unde te afli

Atunci când nu ești sigur ce se întâmplă cu tine, primul pas poate fi să observi.

În secțiunea  Resurse gratuite de pe Therapybox poți găsi Testul de evaluare a anxietății, bazat pe structura GAD-7.

Chestionarul durează aproximativ două minute și oferă o interpretare orientativă a simptomelor evaluate.

[Descoperă testul gratuit de anxietate →]

Testul nu reprezintă un diagnostic și nu înlocuiește evaluarea unui specialist. Poate fi însă un punct de plecare pentru autoobservare.

 

Nu trebuie să faci totul singur

Dacă stresul devine persistent, afectează somnul, relațiile, munca sau capacitatea de a funcționa zi de zi, poate fi utilă o discuție cu un psiholog, psihoterapeut sau medic.

Pe blogul Therapybox poți găsi și interviuri cu specialiști în sănătate mintală. Un exemplu este interviul cu Carmen Sache, psiholog și psihoterapeut integrativ, în care vorbim despre terapie, nevoile emoționale și rolul instrumentelor terapeutice dintre ședințe.

[Citește interviul cu Carmen Sache →]

Poți descoperi și celelalte materiale din blogul Therapybox, unde vei găsi articole despre anxietate, relaxare, sănătate mintală și dezvoltare personală.

Therapybox: instrumente pentru pașii mici

Therapybox reunește instrumente diferite pentru momente diferite:

• Jurnalul Therapybox – pentru reflecție și resurse la îndemână;
• Inelul Rotativ – un obiect senzorial pe care îl poți folosi oricând;
• Pistolul de Masaj – pentru momentele de relaxare musculară;
• Resursele gratuite – teste și materiale care te pot ajuta să îți observi mai bine starea.

Aceste instrumente nu înlocuiesc psihoterapia, tratamentul sau evaluarea unui specialist. Ele pot fi însă integrate în viața de zi cu zi, alături de alte obiceiuri care îți fac bine.

[Descoperă instrumentele Therapybox →]